Conferinta de la Ialta
ConferinÅ£a de la Ialta, numită È™i ConferinÈ›a din Crimeea a fost întâlnirea din 4-11 februarie 1945 dintre liderii SUA, Marea Britanie È™i Uniunea Sovietică. DelegaÈ›iile au fost conduse de către Roosevelt, Winston Churchill, È™i Stalin.
Cei 3 mari, Roosevelt, Stalin È™i Churchill, erau liderii naÈ›iunilor aliate cheie datorită puterii naÈ›iunilor pe care le reprezentau È™i a colaborării pe care o avuseseră în timpul celui de-al doilea război mondial. AceÈ™ti trei lideri s-au întâlnit doar de două ori în decursul celui de-al doilea război mondial, dar deciziile lor au fost ardinal È™i au schimbat cursul istoriei.
Fiecare dintre cele trei superputeri avea obiective aparte.Marea Britanie voia să-È™i menÈ›ină imperiul colonial, Uniunea Sovietică dorea să obÈ›ină mai mult teritoriu È™i să-È™i consolideze poziÈ›ia în teritoriile cucerite, iar Statele Unite doreau să se asigure de participarea URSS la războiul din Pacific È™i să negocieze aranjamentele situaÈ›iei postbelice. Roosevelt mai spera să obÈ›ină din partea lui Stalin conlucrarea în cadrul OrganizaÅ£iei NaÅ£iunilor Unite.
Cei trei mari au rectificat înÈ›elegerile anterioare privind divizarea Germaniei: urmau să fie formate patru zone de ocupaÈ›ie, una pentru fiecare din cele trei naÈ›iuni dominante, plus una pentru FranÅ£a. Capitala Berlin urma să fie împărÈ›ită tot în patru sectoare, deÈ™i se afla în zona sovietică de ocupaÈ›ie. OraÈ™ul a devenit un simbol major al Războiului Rece din cauza divizării oraÈ™ului prin ridicarea zidulului Berlinului (1961), construit È™i menÈ›inut de guvernul est-german, sprijinit de sovietici.
Majoritatea populaÈ›iei din Europa de est a considerat ConferinÈ›a de la Ialta drept un act de trădare din partea Occidentului. Acesta îÈ™i are originea în credinÈ›a că puterile aliate, deÈ™i afirmau valorile democratice, au încercat să asigure stabilitatea sacrificând pentru următorii 45 de ani naÈ›iunile din Europa de Est.